Se întâmplă cu salariile acestor români, peste noapte: proiectul de lege care va lovi în lefurile bugetarilor

După câteva zile de dezbateri aprinse pe marginea acestui subiect, un proiect legislativ a fost înregistrat la Senat și are toate șansele să fie adoptat și să lovească din plin mai multe categorii de bugetarii. Se dorește plafonarea salariilor.

Salariile din sistemul public din România, lefurile bugetarilor, vor fi plafonate la nivelul salariului președintelui țării, după cum se arată într-un proiect depus în această săptămână la Senat. Ideea este că nu se va mai permite că un număr foarte mare de bugetari să câștige în fiecare lună sume semnificativ mai mari decât cele încasate de șeful statului.

Salariile bugetarilor, sub remunerația Președintelui

În ceea ce privește categoriile de salariați care nu vor mai putea să aibă un salariu mai mare decât cel al președintelui țării, lista include, conform Avocatnet.ro, următoarele categorii de persoane:

• personalului din autorităţi şi instituţii publice, respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, unităţile teritoriale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi administrative autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale;
• personalului din autorităţi şi instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale;
• personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii;
• persoanelor care sunt conducători ai unor instituţii publice în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă;
• persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică;
• personalului din societăţile aflate sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorităţi publice centrale sau locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare şi regiile autonome;
• personalului din alte autorităţi sau instituţii publice/ administrative autonome, independente, finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, finanţate integral din venituri proprii sau autofinanţate, inclusiv Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii;
• personalului din autorităţile şi instituţiile din sectorul public încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalului care ocupă funcţii de demnitate publică numite sau alese şi personalului care ocupă funcţii asimilate funcţiilor de demnitate publică, magistraţilor, precum şi personalului care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special.

Inițiatorii măsurii își argumentează efortul legislativ prin câteva exemple clare de lefuri absolut ostentative din sistemul public românesc. Ai fi uimit câți bugetari câștigă de câteva ori mai mult decât Klaus Iohannis. De exemplu, “câştigurile salariale la ASF, Autoritatea de Supraveghere Financiară, ajung la 15.000 de euro net pe lună. Salarii astronomice sunt şi la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei – n. red.), de 12.000 de euro pe lună”, subliniază aceștia. În 31 martie 2023, indemnizația lunară a președintelui a fost de 24.960 de lei.